A fost una dintre cele mai grozave conferinte la care am participat ever. A fost de fapt o videoconferinta, dar ambiantul salii si ecranul mare au fost un plus pe langa dinamica, pasiunea si calitatea informatiilor transmise de vorbitori.
Conferinta a fost ideea lui Bill Hybels de a aduna 100.000 de lideri in mai mult de 300 de locatii si 50 de tari pentru a-i motiva si provoca la o conducere mai eficienta.
Bill Hybels a vorbit despre liderul de 360 de grade. Conducerea in sus (Nordul busolei) are de-a face cu o buna relationare si influenta asupra superiorilor tai; pentru un lidership eficient, 25% din resursele tale (timp, energie, concentrare etc.) ar trebui investite in directia aceasta. Conducerea in jos (Sud) se refera la influenta asupra celor pe care ii conduci propriu-zis (5%). Conducerea laterala (Est-Vest) vorbeste despre o relationare inspirativa cu altii care au aceleasi responsabilitati ca ale tale, colegi de breasla (20%); si in sfarsit, in centrul busolei, autoconducerea (50%).
Nu doar raportul acesta, oarecum intrigant, al relatiilor mi-a atras atentia, ci si reamintirea importantei pe care o are integritatea personala, echilibrul si stapanirea de sine, sau maturitatea personala intr-un cuvant. Nu-i poti conduce pe altii daca nu te poti conduce pe tine insuti.
Tema sesiunii lui Gary Haugen a fost “Pur si simplu curaj – infruntarea intunericului”. Fondator si presedinte al International Justice Mission, Gary a vorbit despre conducerea care conteaza – si conteaza daca conteaza si pentru Creatorul Universului. A vorbit printre altele despre pasiunea lui Dumnezeu pentru lume, despre nedreptatea din lumea de azi si (de necrezut pentru multi) pasiunea lui Dumnezeu pentru dreptate. Cum sa conduci atunci cand sarcina pare dificila, infricosatoare si chiar imposibila.
Convingerea personala cu care am plecat de la sesiunea lui a fost ca Dumnezeu, ca unul care a investit mult in mine si are dreptul sa astepte rezultate pe masura, are nevoie de mine acolo unde exista mai putina speranta sau deloc, acolo unde conducerea mea sa conteze.
“Conducand oamenii la Dumnezeul risipitor” – aceasta a fost tema sesiunii condusa de Tim Keller, fondator si pastor senior al Redeemer Presbyterian Church, Manhattan, NY. Pornind de la binecunoscutul pasaj biblic despre “fiul risipitor”, Tim a argumentat ca de fapt atat fiul mai tanar care a risipit averea tatalui, cat si fiul mai mare ramas acasa, au fost la fel de risipitori in intelegerea dragostei si acceptarii din partea tatalui. Aplicatia e ca Dumnezeu e gata sa ne primeasca asa cum suntem, nu pe baza meritelor noastre, ci pe baza a ceea ce EL a facut pentru noi.
Chiar daca pe baza Bibliei stim ca Dumnezeu ne-a iertat prin credinta in moartea substitutiva a lui Cristos, inca mai luptam cu tendinta de a-L impresiona pe Dumnezeu cu cine suntem noi, cu ce putem face noi fara El. Si asta pentru ca, daca nu ne-am putut cumpara mantuirea, cel putin sa incercam sa i-o platim inapoi in rate. Si asta e un afront la fel de mare cu a incerca sa cumperi o mantuire pe care niciodata nu o s-o poti plati.
Fondator si pastor senior al Newsong Church, Irvine, CA, Dave Gibbons a conferentiat despre “Gandirea de avangarda – conducerea caracteristica culturii a III-a”. In discursul lui, cultura a III-a nu are de-a face cu zone de pe glob, si cu categorii de oameni pe care ii privim de sus, ii marginalizam considerand ca mai mult de incurca, in timp ce tocmai acestia ne-ar putea da perspective noi in conducerea noastra. Modul curent de evaluare a liderilor implica evaluarea talentelor, a pasiunii, a competentelor si a personalitatilor. Dave sugereaza ca mai degraba, ar trebui sa fie vorba de slabiciune, durere si suferinta noastra. In mod obisnuit acestea sunt oportunitatile care modeleaza in mod semnificativ liderii.
A fost grozav sa meditez la un set de masura diferit: esecurile care devin succese; cine adevaratii oameni resursa; relatiile bat viziunea; schimbarea prioritatilor.
Ken Blanchard si John Maxwell, au conferentiat impreuna despre “Cand ti se schimba chemarea”, iar Craig Groeschel a vorbit despre “Acel ceva: cum il pot liderii obtine si pastra”. Am scurtat povestea pentru ca oricum ma lungisem prea mult, si degeaba v-as spune mai multe daca tot n-ati fost acolo. Informatii gasesti multe in carti, insa a fost grozav sa te afli intr-o sala plina cu pana in 500 de lideri, urmarind pe alti vreo cativa dezvaluind din devenirile lor ca lideri si formatori de lideri. Mai pe scurt, abia astept conferinta de anul viitor!
Despre GLS a mai scris si colaholicul.
cu deciziile şi consecinţele, nu rămâne decât să mă ocup mai îndeaproape de consecinţe. O altă acuză pe care mi-o aduc de multe ori e că nu cunosc consecinţele şi tocmai asta mă sperie şi mă face indecis.
