Am primit gif-ul asta pe mail, ca multe alte ppt-uri de altfel, pe care le vizualizez sau nu, si apoi le sterg fara nici o mustrare de constiinta. Dar pe asta nu-l pot sterge. Sa va explic de ce.
Sau, mai bine explicati-mi voi mie. Incercati sa-i numarati si spuneti-mi daca sunt 12 sau 13. Care dintre ei este misteriosul care apare si dispare sub ochii nostri?
Dumnezeu trebuie sa mearga din nou la scoala. Dar nu de mânuţă, ci de mână. Nu pentru a învăţa pseudo-stiinta noastră, ci tocmai pentru ca noi sa nu o luam pe arătură fără de ştiinţa Lui.
Dacă pe parcursul filmuleţului nu vă prindeţi cine este băieţelul, o să vă daţi seama până la sfârşit.
Daca nu ati auzit/citit (deja) despre Certificatul de Debotezare, cititi direct articolul articolul original, asa cum apare el “de la mama lui”, si apoi veti cugetarile mele aici expuse.
Apreciez ironic pe dragutii umanisti din UK care se mai gandesc si la altii, respectiv la noi, si nu tin inventia doar pentru ei. Totusi, dincolo magariile din spatele actiunii, apreciez (oarecum pe bune) pe unul care chiar considera ca un astfel de certificat l-ar ajuta, avandu-l afisat undeva mai mult decat la baie.
Ma gandesc la sinceritatea unui necredincios, care isi da seama ca a fost prostit de mic atunci cand parintii l-au intentionat scafandru in cristelnita, fara consimtamanul lui. Acuma, nu stiu daca pe bune chiar l-ar ajuta la ceva hartia aia, dar uneori avem nevoie sa materializam cumva dorinta noastra de a ne curati constiinta, si o hartie dintr-aia ar putea avea poate darul de a te impaca cu gandul ca, in sfarsit, ti s-a oferit o posibilitate de a te “scoate” public din manareala in care te-au bagat parintii. De la parinti ce sa ceri, ca si ei au fost candva subiectul actiunii altora la varsta inocentei.
Sincer, eu daca as fi fost botezat de mic, fara consimtamantul meu, as considera ca am fost abuzat spiritual si as simti nevoia unei descarcari, unei disculpari de o actiune ce mi-a fost impusa (ca sa nu pomenesc de darea in judecata, pentru as atrage prea multa “simpatie” din partea unora). Ca sa nu mai punem in discutie anumite urmari (poate reduse ca posibilitate, dar totusi) care ar putea exista astazi, la varsta maturitatii: nu-ti pica bine daca, cercetator stiintific umanist (:D) sau ateu de orice fel, colegii de breasla ar putea rade pe seama ta cand vine popa sa te aghezmuiasca sub pretextul ca esti de-al lui. Si atunci simti nevoia sa te dezici de orice aparente care ti-au fost impuse.
Durerea mea e ca dintr-un exces de zel, lumea in care traim a ajuns sa dea atata libertate de miscare si exprimare minoritatilor de orice fel, inclusiv in privinta tampeniei asteia cu debotezarea, insa restrictioneaza atat de dur libertatea de exprimare a unor crestini sinceri, care mor cu sutele si miile, platesc cu vietile lor (la propriu) simplul fapt ca exista. Ca exista in viata/anturajul/localitatea/statul altora care nu ii plac. Si intotdeauna, din gelozie, un prost e in stare sa omoare pe unul care se dovedeste mai putin prost decat el.
Pe scurt, as aprecia sinceritatea unui ateu care recunoaste public faptul ca e in stare sa-si sustina prin orice mijloace statutul constiintei lui. Si as aprecia, in egala masura, sa vad la cei care se pretind crestini, ca folosesc orice mijloc pentru a proclama cu indrazneala crezul lor, chiar cu riscul de a fi blamati (sau ironizati asa de “dulce” in stilul propriu lui Cristi :)).
Update: aviz celor speriati de 666, de Anticrist si toate cele – nu faceti acum pe eroii impotriva cipurilor biometrice, pentru ca atunci cand veti fi confruntati cu persecutia starnita impotriva celor pretinsi crestini, va avea loc “lepadarea de credinta” in masa si atunci se va vedea cine va ramane pe baricade sustinandu-si credinta cu pretul vietii. Cine s-a considerat crestin just for fun sau pentru ca l-au botezat parintii sau pentru a primi ajutoare de la biserica, va fi in stare sa dea mai mult de 10 lire pentru a-si dovedi renegarea credintei numai sa-si scape viata.
Punctul de plecare in scurta mea dezbatere este articolul lui Cristi despre religie si crima, cat si schimbul de comentarii intre el si Catalin. Pentru a nu avea un comentariu pe blogul lui mai lung decat propriul lui articol, public aici raspunsul meu privitor la dreptul de a lua viata altcuiva si.. religie.
Actul crimei face referire la un sistem de valori in care viata este o valoare iar o persoana vie, care are viata in ea insasi, ia o decizie cu privire la viata unei alte persoane vii. Poate suna putin tautologic ceea ce spun, dar cred ca ma veti putea urmari mai usor atunci cand fac diferenta intre viata in sine si faptul ca aceasta, viata, determina o persoana sa fie vie. Cu alte cuvinte, 1persoana + 1viata = 1persoana vie.
Cand cineva ia decizia de a ucide pe altcineva, practic acel “cineva” ia decizia sa-l separe pe acel “altcineva” de viata lui. Doua idei vreau sa extrag de aici.
1.In numele vietii, un “cineva” ia decizia sa ia viata altcuiva si asta e un paradox, e mai mult decat un conflict de termeni si idei. E clar ca viata e un dar, care poate fi folosit insa destul de prost daca ajunge sa ucida “viata”. Or, daca politica cuiva de viata (ateu fiind) sau religia cuiva (numit crestin; ca si religia e tot o politica de viata, nimic altceva), inseamna ca acea politica de viata, respectiv religie, nu a fost suficient de convingatoare pentru criminal incat sa-l faca sa creada pe bune in sistemul de valori al politicii sau religiei sale. Cu sau fara politica, oamenii au fost de fapt daruiti cu “viata” din partea unei Surse exterioare lor si nu din partea politicii/religiei lor. Asadar, ar trebui sa se astepte sa dea socoteala candva de darul vietii primit si de proasta administrare a acestuia… Esti ateu sau religios, vei da socoteala, si cred ca aici a vrut sa ajunga si Cristi.
2.E adevarat ca, tocmai prin intermediul vietii (datorita faptului ca esti viu) ajungi capabil sa poti lua viata altcuiva, dar nu e de vina faptul ca ai viata si nu e de vina Cel care ti-a dat viata. Ci problema consta in faptul ca atunci cand ucizi ti-ai asumat de fapt raspunderea pentru o decizie care nu te privea pe tine, si practic ai actionat in locul CELUI care ti-a dat viata si tie ca si criminal, dar si victimei. Or, prin asta demonsrezi ca, oricat de religios te consideri la un moment dat (supus unui dumnezeu sau unui set de valori), de fapt prin actiunile tale de clasezi deasupra, nu doar egal cu Dumnezeu. Un crestin criminal va raspunde inaintea lui Dumnezeu pentru incalcarea prevederilor Scripturii in care pretinde ca el crede, si se poate astepta la asta. Dar un ateu criminal va fi socat sa se intalneascau cu Mai-Marele sau, indiferent daca il numeste Dumnezeu sau nu, pentru ca nu crede in El si nici nu se va astepta sa dea nas in nas cu El.
Concluzia? Felicita-te pentru orice ocazie in care ai fi putut face crima si n-ai facut. Mai ramane sa rezolvi partea cu gandurile necontrolate, ganduri de manie echivalente cu crima propriu-zisa:
Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: «Să nu ucizi! Oricine ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii.» Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii.
(Isus, in Evanghelia dupa Matei, 5.22-23)
Masina mea merge in fiecare duminica la biserica, nu doar de Paste si de Craciun. Masina mea deci, e crestina. E mai crestina decat multe alte masini. Bu-ha-ha, da’ de unde :)))
America has never been a Christian nation. It is a semantical, theological impossibility for a nation to be “Christian.” A country can no more be a Christian nation than a car can be a Christian car.
A car’s driver can be a Christian and the occupants can be Christians. The philosophy under which the car is driven can be based on Christian principles of kindness, responsibility and respect for authority. It may be driven only to church on Sundays. However – to be theologically accurate – a car cannot be a Christian car.
Cititi aici textul integral si lasati prostiile. Ce, te crezi pui de avion doar pentru ca ai sarit cu parasuta din el? Nici chiar daca te-ai nascut intr-un hangar, nici asta macar nu te face sa fii avion. Nu e nimeni crestin doar pentru ca parintii lui se pretind a fi crestini, si nici nu e crestin pentru ca a facut primul dus in cristelnita de la biserica.
Inchipuie-ti ca intri zilnic in cladirea unei institutii, dar de la o vreme accesul este permis doar prin scanarea retinei. Poti sa cunosti tu si pe mama directorului institutiei respective, daca aparatu’ nu te stie, asta inseamna ca nu te cunoaste, blah.
Acuma, tu crezi ca Dumnezeu e mai prost?! Te poti unge cu tamaie si cu toate alifiile, poti sa fi sarutat toate icoanele dintr-o biserica, inclusiv cele de la balcon, dar daca nu te cunoaste Dumnezeu pe tine personal, poti sa faci pe sfantul cat ai vrea. Degeaba ii mairai cantece fornaite pe nas lui Dumnezeu. Va cunoasteti voi doi personal, au ba? Lasa vraja.
Imi inchipui ca deja ai auzit destul de multe lucruri despre Obama. Dar ai batut vreodata la usa lui? Ai baut vreodata cafea dimineata cu el? Isi face el concediile cu tine? Una e sa stii lucruri despre Obama, si alta e sa-l cunosti pe el personal.
Ei, la fel e si cu Dumnezeu. El a intins mana spre tine ca sa faceti cunostinta, si S-a prezentat in persoana lui Isus Cristos. Dar tu n-ai dat mana, n-ai fost interesat de o relatie personala de prietenie cu Dumnezeu prin Fiul Lui. Te-ai multumit cu religia ta, cu “legea in care te-ai nascut” si cu prosoapele pe care le dai la morti. Sa vad cum te scoti basma curata dupa ce L-ai ignorat pe Dumnezeu Insusi.
Ai o masina? Ea nu poate fi crestina. Dar soferul ei ar putea. Te-a interesat vreodata perspectiva asta?
Despre liber arbitru e vorba aici, sau de pedeapsa prin ignoranta, izvorata dintr-un plictis suspicios de periculos din partea lui Dumnezeu?!?!?! “Dumnezeu ne-a lasat… Dumnezeu ne-a lasat sa ne facem de cap” este lait-motivul videoclipului “Dumnezeu nu apare la stiri” lansat de cei de la Vama. Versurile le gasiti pe blogul lui Tudor Chirila.
“Religia e marketing de razboi” si apare la stiri, dar Dumnezeu nu apare. Tot ce vor oamenii, corupti de puterea politica, tot ce vor e religia, pentru ca prin aceasta ii manipuleaza pe oameni cum vor. Dar pe cei care sunt intr-adevar copii ai lui Dumnezeu nu au cum sa-i manipuleze prin religie, pentru ca nu Il pot manipula nici pe Dumnezeu. Dimpotriva, Dumnezeu S-a retras din viata celor care Il scuipa si Il batjocoresc prin religie sau in afara ei. Si asta nu e tot. Nu doar ca Dumnezeu S-a retras, dar se pare ca are pregatita o surpriza pentru ignoranti. Cititi mai jos, va redau mai jos un text integral din Scriptura..
Romani 1.18-32:
18 Mînia lui Dumnezeu se descopere din cer împotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si împotriva oricarei nelegiuri a oamenilor, cari înaduse adevarul în nelegiuirea lor. 19 Fiindca ce se poate cunoaste despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, caci le-a fost aratat de Dumnezeu. 20 In adevar, însusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vecinica si dumnezeirea Lui, se vad lamurit, dela facerea lumii, cînd te uiti cu bagare de seama la ele în lucrurile facute de El. Asa ca nu se pot desvinovati; 21 fiindca, macar ca au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslavit ca Dumnezeu, nici nu I-au multumit; ci s’au dedat la gîndiri desarte, si inima lor fara pricepere s’a întunecat. 22 S’au falit ca sînt întelepti, si au înebunit; 23 si au schimbat slava Dumnezelui nemuritor într’o icoana care seamana cu omul muritor, pasari, dobitoace cu patru picioare si tîrîtoare. 24 De aceea, Dumnezeu i-a lasat prada necuratiei, sa urmeze poftele inimilor lor; asa ca îsi necinstesc singuri trupurile; 25 caci au schimbat în minciuna adevarul lui Dumnezeu, si au slujit si s’au închinat fapturii în locul Facatorului, care este binecuvîntat în veci! Amin. 26 Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lasat în voia unor patimi scîrboase; caci femeile lor au schimbat întrebuintarea fireasca a lor într’una care este împotriva firii; 27 tot astfel si barbatii, au parasit întrebuintarea fireasca a femeii, s’au aprins în poftele lor unii pentru altii, au savîrsit parte barbateasca cu parte barbateasca lucruri scîrboase, si au primit în ei însisi plata cuvenita pentru ratacirea lor. 28 Fiindca n’au cautat sa pastreze pe Dumnezeu în cunostinta lor, Dumnezeu i-a lasat în voia mintii lor blestemate, ca sa faca lucruri neîngaduite. 29 Astfel au ajuns plini de ori ce fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lacomie, de rautate; plini de pizma, de ucidere, de cearta, de înselaciune, de porniri rautacioase; sînt soptitori, 30 bîrfitori, urîtori de Dumnezeu, obraznici, trufasi, laudarosi, nascocitori de rele, neascultatori de parinti, 31 fara pricepere, calcatori de cuvînt, fara dragoste fireasca, neînduplecati, fara mila. 32 Si, macar ca stiu hotarîrea lui Dumnezeu, ca cei ce fac asemenea lucruri, sînt vrednici de moarte, totus, ei nu numai ca le fac, dar si gasesc de buni pe cei ce le fac“.
Intrebare: Nu reflecta textul acesta cu fidelitate chiar situatia lumii de astazi?..
Ati citit “Firea romanilor” de Daniel Barbu? In facutate ne-au bagat-o pe gat ca lectura obligatorie. Ca deh, ca unul care lucrezi cu oamenii, trebuie sa-i si cunosti, nu? Iata un articol despre Patimile autoimpuse ale romanilor, articol care zice bine, dar nu-i a bine. Nu e scris cu rautate, dar e o introspectie destul de reusita, zic eu, scrisa cu obiectivitate. E un semnal de alarma, dar nu stiu pentru cine.
Citez: “Romanii au vocatie de victime. Din timp in timp, poporul, comunitatile locale, asociatiile de locatari sau familia ofteaza intrebandu-se de ce patimile sale nu se mai sfarsesc. Om purta noi vreun blestem aparte? Intr-un fel, probabil ca da.
Priviti campanile electorale din Romania! Daca nu apare vreo tema circumstantiala puternica, asa cum e criza acum, nu facem decat sa revenim, din patru in patru ani, asupra acelorasi probleme: anticoruptie, pensii, salariile bugetarilor. La localele din Bucuresti: cainii vagabonzi, traficul si gropile din drumuri. Din patru in patru ani descoperim ca aceste teme sunt la fel de grave pentru ca nu au fost nici macar partial rezolvate. Sunt corigente devenite repetentii.”
De ce, Doamne, nu suntem ceea ce am putea fi, si daca am putea, de unde ar trebui sa incepem?..
Ma bucur oridecateori citesc articole care dezbat subiecte de esenta, de substanta. Care elogiaza frumosul, nu uratul si sumbrul, doar pentru ca sunt la moda pentru cei mai multi. Articole care ma ajuta sa simt briza marii si ma fac sa-mi doresc sa fiu acolo sa o inspir cu nesat in piept. Sau care starnesc in mine dorinta spre inalt, spre mai bine, spre valori si caracter.
Astazi doar vreau sa va recomand cateva articole care merita citite si comentate. Va invit sa lecturati despre Frumusete furata pe spuse.ro. Frumusetea nu sta intr-un machiaj washable, si nici in operatii estetice. Nu sta pe tocuri, daca nu sta si in adidasi si trening la un gratar cu familia intr-o atmosfera dragoste si acceptare. Nu sta in varsta tineretii, daca nu face fata trecerii anilor.
Chestiuni scrie despre ispita, post si statistici din perspectiva unui blogger ce se afla, mie insa mi-a placut ideea generala, idee asupra careia vreau sa revin pentru ca ma bantuie de cativa ani buni si ma bucur sa ma reintalnesc cu ea debitata si de Cristi.
“Imi ramane sa sper doar ca exista o Lume mai buna decat cea de aici” concluzioneaza Flori intr-un articol care mi-a placut pentru introspectie, franchete si valori care ma intereseaza. Menialy, pana imi vine cheful sa scriu articolul promis, ai putea prinde cateva crampee din comentariul publicat acolo :)
Si iarasi, tot pe spuse.ro, Flori continua sa ma surprinda placut in cautarea unor valori pe cale de disparitie. In Familii destramate, ea isi exprima o sincera durere sufleteasca: “As vrea sa bat la fiecare usa, la fiecare casa, sa opresc invazia de reprosuri, batai si certuri”. Asta imi place, poate mai putin tendinta de a descuraja tinerii sa se casatoreasca. Ba mai bine sa se casatoreasca, pentru ca acolo isi vor gasi multe din lucrurile pe care le cauta prin localuri gresite, dar le-as recomanda o consiliere premaritala buna. Va sugerez sa contactati poate pe chestiuni pentru asta ;)
Continuati, oameni buni, continuati sa scrieti despre ceea ce este bun si care poate insufla si pe altii. Si daca mai gasiti si alte articole care merita luate in vizor, anuntati-ma si pe mine! Nu sunt de-acord cu tot ce scriu unii si altii, dar daca merita dezgropate tone de pamant pentru a scoate la lumina cateva grame de aur, la fel merita excavat si in blogosfera si in sufletele celor ce-si pun gandurile pe tava.
Lasati culorile macabre, sunt destui, sunt prea multi cei care le folosesc.. Unii se tem ca vom ramane dezinformati daca nu ne imbibam creierul cu mucegaiul si putrefactia crimelor, violentelor, furturilor, barfelor pe care le cauta ei in gunoaie si le publica pe blogurile lor. Destul cu “actualitatea”, “stirile”, “buletinele” si toate tomberoanele astea. Nu mai faceti titlu de glorie din prostiile unora, nu mai cautati sa faceti trafic doar cu injuraturi si vulgaritati. Destul!..
Si nu zic sa te rupi de realitate, dar.. macar nu-ti arunca DISCERNAMANTUL la gunoi!
Nu cunosc autorul acestor “minunate ganduri”, doar le-am preluat din Ziarul de Vrancea si va las sa va minunati si voi:
Cele 7 minuni ale comunismului:
1. Toata lumea avea de lucru.
2. Desi toata lumea avea de lucru, nimeni nu muncea.
3. Desi nimeni nu muncea, planul se facea peste 100%.
4. Desi planul se facea peste 100%, nu puteai cumpara nimic.
5. Desi nu gaseai nimic de cumparat, toata lumea avea de toate.
6. Desi toata lumea avea de toate, toti furau.
7. Desi toti furau, niciodata nu lipsea nimic.
Daca tot am pierdut aceste minunate comori ale comunismului, sunt sigur ca s-ar gasi mai mult de 7 “minuni” ale capitalismului pe care l-am absorbit asa de usor. Cine se prinde sa incerce o evidentiere a acestora?