Scurt mesaj de Paşte

Hristos a înviat!
Adevărat a înviat!

De “adevărat” ăsta vreau să ne legăm puţin. Dar doar pe scurt, ca să nu plictisim pe nimeni.

Dacă tu chiar crezi că Hristos a înviat, asta presupune că ştii de moartea lui prealabilă, şi-o crezi şi pe aceasta.

Dacă tu chiar crezi că Hristos a murit, asta presupune că eşti convins de naşterea şi viaţa lui pe acelaşi pământ pe care trăim şi noi, doar că în alte vremuri. Asta arată că ştii niţică istorie, şi ştii că există mai multe dovezi despre viaţa lui decât despre bătălia de la Waterloo.

Dacă eşti convins de istoricitatea lui, că a trăit printre noi dar a fost ucis în floarea vârstei, asta trebuie să te facă destul de curios să afli ce a făcut de n-a ajuns să trăiască fericit până la adânci bătrâneţi. Tocmai el, pretinsul Dumnezeu atotputernic.

Biblia susţine şi detaliază în multe locuri motivele morţii Sale; că Dumnezeu a creat lumea, dar oamenii au devenit răzvrătiţi până în măduva oaselor şi ar fi meritat să fie “dezansamblaţi”. Dar pentru că Dumnezeu a iubit prea mult creaţia mâinilor Sale (totuşi!), l-a trimis pe Fiul Său pentru o moarte substitutivă, pentru că doar El deţinea “asul din mânecă”: învierea - capabilitatea de a trece prin moarte fără a cunoaşte putrezirea.

Vestea bună e că Hristos a murit pentru toţi. Vestea rea e că nu toţi cred. Vestea bună e că, cei care cred, sunt transformaţi ca născuţi din nou cu o nouă perspectivă asupra vieţii. Vestea rea e că nu toţi ştiu asta. Vestea bună e că tu tocmai ai aflat-o. Vestea rea e că poate nu i-ai dat importanţă până acum, considerând-o o legendă. Vestea bună.. ei bine, asta ţine de tine.

Ştim acum la ce se referă acel  “Adevărat a înviat”? La o convingere, nu e doar o formă de politeţe în a răspunde la salut.

16 Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.
17 Căci Dumnezeu nu L-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El.
18 Cel ce crede în El nu este judecat; însă cel ce nu crede a şi fost judecat, pentru că nu a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.

(Biblia, Evanghelia după Ioan, cap.3)